Elena Farcaş consideră că fiecare companie ar trebui să aibă un manager de proiect, pentru că poate dezvolta oportunitatea de a deveni beneficiar pentru accesarea fondurilor europene. Cu o pregătire în domeniu şi evitarea greşelilor în scrierea unei cereri de finanţare, reuşita este aproape garantată.
Mai mult, managerul de proiect trebuie să fie o persoană bine organizată, să aibă capacitatea de a-şi urmări obiectivele, de a stabili activităţile, de a-şi evalua munca pe parcurs şi de a respecta termene limită.
De când şi cum a apărut managementul de proiect în România?
Până în 1989, managementul de proiect se concretiza în plan de acţiuni, plan de măsuri, plan de activităţi, iar proiectele nu puteau fi iniţiate atât de uşor. Astfel, se punea accent doar pe atingerea obiectivelor şi îndeplinirea planului cincinal. Ideea de management de proiect a apărut în România odată cu fondurile de preaderare (PHARE ISPA şi SAPARD), în a doua parte a anilor '90. O dată cu aderarea noastră la Uniunea Europeană, moment în care au fost aduse noi standarde de lucru, conceptul de manager de proiect a fost definit mai clar. Evident, pentru că era o nevoie pe piaţa din România, s-au dezvoltat şi şcolile, au apărut programe de pregătire atât la nivel universitar şi postuniversitar, cât şi de perfecţionare.
În prezent, cât de necesari sunt managerii de proiect?
Pe piaţa din România, meseria de manager de proiect cred că este o necesitate. În orice companie, în orice autoritate publică centrală sau locală, este nevoie de manageri de proiect. Asta nu neapărat la nivel de calificare, ci la nivel de experienţă relevantă, adică cel puţin cinci ani de zile să fi lucrat în zona de dezvoltare de proiecte.
Ce instituţii sau companii urmăresc să aibă un manager de proiect în componenţa echipelor?
În baza unei analize a noastre realizată în perioada 2009-2010, 28% din participanţii la cursul de manager de proiect provin din administraţie (primării, prefecturi, consilii judeţene, agenţii, ministere), 32% din firmele de consultanţă, 12% sunt consultanţi independenţi, 4% şomeri, iar 24% sunt angajaţi în cadrul companiilor solicitare de fonduri europene care preferă să-i trimită la perfecţionare şi să se bazeze pe ei în diferite proiecte.
În afară de această clasificare, cine mai poate fi manager de proiect?
Manager de proiect poate fi oricine care doreşte să se pregătească pentru această meserie. Totuşi, trebuie să îndeplinească câteva condiţii precum: să aibă studii superioare finalizate, să aibă experienţă minimă în managementul de proiect, să fie o persoană bine organizată, să aibă capacitatea de a-şi urmări obiectivele, de a stabili activităţile, de a-şi evalua munca pe parcurs şi de a respecta termene limită.
Pe lângă aceste aspecte, ce mai înseamnă manager de proiect?
Sub o formă de concluzie, aş spune că managerul de proiect este responsabilul de modul în care a fost scris proiectul, în care au fost stabilite termenele de efectuare a activităţilor, de cum a fost selectată echipa de implementare, de cum comunică membrii echipei, efectiv de atingerea obiectivelor proiectului.
Ce plus poate aduce o diplomă care atestă calitatea de manager de proiect la locul de muncă?
Am foarte multe exemple despre persoane care au fost avansate în cadrul companiilor, li s-au dat poziţii de manager de proiect, dar cel mai important este că am întâlnit persoane, care deşi făceau parte din alte departamente, precum cel de resurse umane, au început să scrie proiecte singuri, după ce au obţinut o calificare de manager de proiect.
Cum se scrie o cerere de finanţare?
Pentru scrierea corectă a unei cereri de finanţare este nevoie de pregătire. În ghidurile aplicantului, redactate pentru fiecare linie de finanţare din cadrul programelor operaţionale, există absolut toate informaţiile necesare scrierii unui proiect. Ca recomandări pentru o completare corectă ar fi încadrarea în obiectivele prioritare europene, evidenţierea beneficiilor economice şi sociale pe care proiectul le va aduce, alocarea de timp suficient corelării datelor şi documentelor necesare întocmirii cererii, menţinerea legăturii cu autorităţile de management, organismele intermediare pentru clarificări.
Care sunt greşelile care trebuie evitate?
O primă greşeală apare în construirea bugetului, adică costurile sunt supraestimate. Deci, este nevoie de o analiză realistă a costurilor, luând în calcul şi rata de devalorizarea leului, dacă implementarea proiectului se întinde pe o perioadă mai lungă. O altă abatere frecventă comunicată de autorităţile de management este neprevederea sustenabilităţii proiectelor. Adică, ce se întâmplă cu proiectul după finalizarea lui şi dacă poate să demonstreze impactul economic sau social la nivel local sau regional. De asemenea, o eroare la fel de importantă este necorelarea obiectivelor proiectului cu politicile şi strategiile Uniunii Europene, pentru că obiectivele ar trebui să aibă impact social, dar multe companii urmăresc doar propria dezvoltare.
Care sunt avantajele şi dezavantajele în a fi manager de proiect?
Avantajele sunt multiple. Spre exemplu, îţi oferă perspective financiare, perfecţionare continuă, activitate dinamică, interacţiune cu foarte mulţi ani, cât şi mobilitate. Dintre dezavantaje, am putea aminti lipsa de timp. Am cunoscut persoane în ultima perioadă care şi-au dorit această meserie atât de mult, încât s-au implicat în mai multe proiecte, riscând să nu mai aibă viaţă personală. Uneori, se poate lucra şi până la 12-14 ore pe zi.
Care sunt punctele-cheie care pot face dintr-un manager de proiect unul de succes?
În primul rând, pot vorbi de organizare. Aceasta se referă la organizarea timpului, a echipei, cât şi la estimarea corectă a resurselor şi a rezultatelor. În plus, managerul de succes ar trebui să aibă o amplă capacitate de previzionare şi să aibă o cunoaştere excelentă a instrumentelor de management.
De unde ar trebui să ne inspirăm când ne hotărâm să scriem un proiect?
Acest aspect este parte dintr-o discuţie permanentă la noi, pentru că foarte mulţi doritori care vor să aplice nu au idei pentru ce să ceară bani de la UE. Lucrurile ar trebui să stea invers. O idee nu poate să se nască dintr-un vis. Ea presupune documentare, interes pentru domeniul respectiv.
În loc de CV
Elena Farcaş are o experienţă de peste zece ani în domeniul comunicării şi a deţinut funcţia de manager pentru numeroase proiecte naţionale şi internaţionale. Este absolventă a Facultăţii de Litere din Craiova şi a obţinut titlul de Master în Management şi Comunicare în Afaceri, Master în Relaţii Internaţionale şi Master în Marketing Strategic. În prezent, este doctorand la Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. A urmat numeroase cursuri de specializare în relaţii publice şi management în ţară şi în străinătate, şi a condus campanii de comunicare importante atât pentru sectorul guvernamental, cât şi pentru sectorul privat: Televiziunea Română, Guvernul României, Comisia Europeană, Nadia Comăneci, Petrom, Nespresso, Special Olympics, Poşta Română, Otis România.
Greşeli în scrierea unei cereri de finanţare
Documentaţie incompletă;
Nemenţionarea modalităţii de evaluare a rezultatelor obţinute;
Neprevederea părţii de sustenabilitate a proiectelor;
Existenţa unui buget nedetaliat;
Costuri supraestimate;
Modalitatea de selecţie a persoanelor din grupul-ţintă este neclară;
Referiri la politici şi strategii europene foarte vagi;
Nesublinierea valorificării şi integrării rezultatelor după finalizarea proiectului;
Activităţi necorelate cu rezultatele.
Articol scris de Andrei Munteanu, Romania Libera, 22.11.2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu